Cu toții știm că adolescența este perioada răzvrătirilor și frământărilor sufletești. Este perioada în care începem să ne definim ca oameni. Începem prin a nega totul. Continuăm cu acțiuni prin care căutăm validarea grupurilor de care aparținem.
Deși mulți avem poveștile cele mai frumoase ale vieții noastre din acea perioadă putem spune că am mers pe sârmă. Atunci încep să apară tentațiile de tot felul. Atunci experimentezi alcoolul, țigările și viața de noapte. Cu alte cuvinte putem spune că în acea perioadă suntem tentați să gustăm din fiecare plăcere a vieții. De cele mai multe ori acele plăceri vin aduse de către anturaj.
În interiorul găștii deși fiecare încearcă să își definească unicitatea în fapt acest lucru se petrece prin mimetism. Mimetismul îl practicăm pentru a putea primi validarea grupului, pentru a ne identifica cu grupul.
De cele mai multe ori din nevoia de a ne crea o identitate, dar încercând să păstrăm validarea prin mimetism ajungem să exagerăm. Trebuie să arătam că suntem mai bunica ceilalți. Mergem pe principiul: noi bem bere, dar eu beau mai multă.
Oricum am analiza această perioadă concluzia este aceeași: este un joc pe sârmă. La orice greșeală putem ajunge să avem repercusiuni de lungă durată.
Anturajul sau lipsa unui grup de validare pot fi în aceeași măsură la fel de periculoase. Anturajul ne poate atrage în zone mai puțin luminate ale vieții, dar și lipsa unui grup il determină pe tânăr să se izoleze și mai mult. Izolarea poate duce în timp la depresie, anxietate sau chiar suicid.
Din păcate societatea nu are instrumentele necesare reechilibrării acestor tineri care sunt predispuși la astfel de acțiuni. Familia de cele mai multe ori nu se implică suficient și ridică nepuncioasă din umeri.
Antrenat pentru Majorat
Din fericire sunt oameni care s-au gândit să acționeze. Să găsească și să aplice metode de limitare a factorilor de risc al adolescenților.
Una din cele mai eficiente astfel de metode este informarea. Tinerii trebuie să știe la ce riscuri se expun. La fel de mult trebuie să cunoască și faptul că dacă au ajuns să greșească mai se pot îndrepta. Există totuși, deși insuficiente, mecanisme prin care tinerii care capată anumite dependențe la care pot apela.
Recent în Craiova s-a lansat o etapă a unui proiect național al Asociației Joc Responsabil.
Titlul proiectului este Antrenat pentru Majorat. Numele proiectului este extrem de sugestiv – îi antrenează pe tineri pentru viața de adult responsabil.
În cadrul proiectului tinerii Colegiului Național Carol I au purtat discuții interactive cu Dr. Cristian Andrei. Subiectele abordate au fost:
- conceptul de noroc;
- ce este cu adevărat important în relaționarea socială;
- cum trebuie să reacționeze adolescenții la tentațiile divertismentului adresat adulților;
- modul în care adolescenții trebuie să se poziționeze în raport cu valoarea și câștigarea banilor;
- modalitățile de afirmare a adolescenților altfel decât prin consumul de distracție sau câștigul rapid de bani.
Educarea tinerilor se face majoritar in familie, dar din pacate nu toate familiile sunt functionale. Atunci de unde sa invete tanarul? Ma bucur ca asociatia Joc Responsabil a avut initiativa acestui proiect, nu este suficient, dar poate constitui un punct de plecare si un sprijin.
Nu mai căscaţi gura la balivernele acestui narcisist afemeiat. Cristian Andrei nu este doctor (pentru ca nu a salvat si nu a vindecat niciodata pe nimeni) si nu este nici psiholog pentru ca nu are studii ofciale de specialitate in psihologie. El este un oportunist care iniţiază astfel de evenimente in functie de interesele sale personaleː acum este momentul să-i atragă atentia asupra lui, cu astfel de teorii, fiului său care este si el la majorat si care, pe bună dreptate, nu dă doi bani pe acest tată al lui care i-a părăsit acum 12 ani. Inainte ca părintii lui sa moară, doctorul Andrei ţinea discursuri despre cum trebuie părinţii să-şi impartă averea inainte de a muriː in felul acesta doctorul Andrei a devenit unic moştenitor al părinţilor lui. Atunci cand si-a părăsit copiii pentru o altă femeie, Andrei isi presăra discursul cu afirmaţia că geniile au si ele slăbiciunile si defectele lor (doctorul Andrei se consideră un geniu).
Ce incredere poţi avea in ceea ce spune unul ca ăsta care, la 60 de ani ai lui, se ,,indrăgosteşte’’ si se comportă ca un adolescent de 16 ani, neglijându-şi apropiaţii si familia din cauza fiecărei femei care apare sporadic in viaţa lui ?!!